În această industrie, nu avem plăcerea de a lăsa noutățile să ne aștepte în inbox și să ne bucurăm fără griji de timpul liber. Așadar, deși mă aflam în vacanța de după bilanțuri, nu am ignorat știrile fiscale și politice, mai ales fiindcă ele au deseori potențialul de a arunca în aer orice urmă de predictibilitate economică. Eu prefer să mă pregătesc mental pentru ceea ce urmează, decât să mă întorc la birou în plin șoc legislativ.
Ce am citit în acele zile a fost cel puțin halucinant:
• impozit pe profit de 19%;
• impozit pe dividende de 16%;
• discuții despre creșterea TVA;
• introducerea unui impozit progresiv pe venit.
Să vorbim deschis: o majorare a impozitului pe dividende ar putea fi justificată doar dacă este dublată de două măsuri esențiale pentru mediul de afaceri:
- Reducerea taxelor pe muncă sub pragul de 30%;
- Eliminarea CASS pentru dividendele deja impozitate.
Fără aceste corelări, orice astfel de modificare este pur și simplu o povară fiscală suplimentară, nu o reformă.
Și mai grav este ce reiese din raportul Curții de Conturi: blocaje majore în administrarea contribuabililor, colectare deficitară, incapacitate de gestionare modernă a sistemului fiscal. Iar în acest haos administrativ, contribuabilul onest rămâne singurul care plătește – la propriu – incompetența instituțională.
Vorbesc din perspectiva unui consultant fiscal activ în piață și a unui antreprenor care își vede clienții tot mai vulnerabili în fața unui stat lipsit de viziune. Este nevoie de serioase schimbări de mentalitate, de o analiză riguroasă a faptelor, și de o înțelegere mai clară a mediului de afaceri.
