Punct și de la capăt.
Astăzi, la Dimineți Împreună de la Viva FM, am pus punct seriei de dezbateri privind cash-ul și limitările care nu au mai intrat în vigoare. Ca o concluzie finală, ceea ce a rămas în vigoare – respectiv „soldul de casă” – este o prevedere care va produce destul de mult deranj.
Dacă, în ceea ce privește persoanele juridice, asta este situația și atât s-a putut, în ceea ce privește cealaltă categorie de comercianți, lucrurile stau puțin diferit.
Impunerea unui sold de casă pentru comercianți reglementați la art. 1 alin. 1 poate conține elemente de neconstituționalitate din următoarele motive:
– În categoria persoanelor de la art. 1 alin. 1, care au obligația de a menține soldul de la casă la valoarea de 50.000 lei, intră PFA-urile și profesiile liberale, nu numai persoanele juridice.
– PFA-urile și profesiile liberale au evidența contabilă în partidă simplă, condusă în conformitate cu prevederile Legii 82/1991 a contabilității și Ordinul 170/2015 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.
– PFA-urile și profesiile liberale completează Registrul de Încasări și Plăți, nu au registrul de casă, nu au sold de casă sau sold în casierie.
– Diferența pozitivă dintre încasări și plăți este venitul CNP-ului care a constituit forma de organizare de tip PFA; este venitul din activitatea independentă pentru care se depune Declarație Unică.
– La persoanele fizice autorizate, obligațiile fiscale derivate din activitățile independente se înscriu în sarcina CNP-ului, acesta fiind subiectul de drept fiscal. CUI-ul se atribuie pentru impunerea obligațiilor fiscale care derivă din alte aspecte legate de activitatea comercială, nu pentru impunerea veniturilor.
– Prin obligarea unui CNP de a-și depune banii în bancă, se limitează posibilitatea de folosință a unui bun propriu (banii), limitare care prezintă posibile elemente de neconstituționalitate.
– Prin obligarea unui CNP care realizează venituri din activități independente de a-și depune banii în bancă, față de un alt CNP care realizează venituri din alte surse, se creează un cadru legal discriminatoriu între cele două categorii de persoane – aspect care prezintă posibile elemente de neconstituționalitate.
Dar, cam atât din punctul meu de vedere, pentru că profesia mea îmi impune să fiu un implementator și să ajut la evitarea riscurilor pentru mediul de afaceri. Este rândul organismelor profesionale sau al oricărei persoane fizice care se simte lezată în drepturile sale să preia ștafeta de a corecta această eroare legislativă.
